ADUNAREA PARLAMENTARĂ A
ORGANIZAŢIEI PENTRU COOPERARE ŞI SECURITATE ÎN EUROPA
I. PREZENTARE GENERALĂ
a. Istoric, obiective, componenţă
Adunarea Parlamentară a OSCE (AP OSCE) este dimensiunea parlamentară a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). A fost creată în 1991, sub numele de Adunarea Parlamentară a Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa, odată cu adoptarea Documentului de la Madrid, care stabilea principalele reguli de procedură, dimensiunea delegațiilor naționale, structurile și metodele de lucru ale Adunării.
De la data de 1 ianuarie 1995, CSCE a fost redenumită OSCE, ca urmare a deciziei luate de șefii de stat sau de guverne din statele participante la Summit-ul de la Budapesta (1994).
AP OSCE este formată din reprezentanţi ai parlamentelor naţionale din statele participante la OSCE, semnatare ale Actului final de la Helsinki (1975) şi ale Cartei de la Paris pentru o nouă Europă (1990). Cele 57 de state participante (Albania, Andorra, Armenia, Austria, Azerbaidjan, Belarus, Belgia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Canada, Croaţia, Cipru, Cehia, Danemarca, Elveţia, Estonia, Finlanda, Franţa, Georgia, Germania, Grecia, Vatican, Ungaria, Islanda, Irlanda, Italia, Kazahstan, Republica Kârgâză, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Macedonia, Malta, Marea Britanie, Republica Moldova, Monaco, Mongolia, Muntenegru, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Federaţia Rusă, San Marino, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania, Statele Unite ale Americii, Suedia, Tadjikistan, Turcia, Turkmenistan, Ucraina şi Uzbekistan), acoperă zona geografică cuprinsă între Vancouver şi Vladivostok.
AP OSCE are următoarele responsabilităţi şi obiective: evaluarea punerii în aplicare a obiectivelor OSCE; dezbaterea subiectelor abordate la reuniunile Consiliului Ministerial şi la Summit-urile şefilor de stat sau de guvern; dezvoltarea şi promovarea mecanismelor de prevenire şi soluţionare a conflictelor; susţinerea consolidării instituţiilor democratice din statele participante la OSCE; participarea la dezvoltarea structurilor instituţionale ale OSCE şi a relaţiilor de colaborare între acestea.
La activităţile AP OSCE participă, cu statut de observator, reprezentanţii următoarelor organizaţii: Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Adunarea Parlamentară NATO, Uniunea Interparlamentară, Parlamentul European, Adunarea Interparlamentară a Comunităţii Statelor Independente, Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice a Mării Negre, precum şi reprezentanţii parlamentelor statelor care sunt parteneri de cooperare ai OSCE (parteneri mediteraneeni - Algeria, Egipt, Iordania, Israel, Maroc şi Tunisia) şi parteneri asiatici - Afganistan, Australia, Japonia, Republica Coreea și Thailanda).
b. Structură organizatorică şi funcţionare
Preşedintele AP OSCE este ales, prin vot secret, în cadrul sesiunii anuale, pentru o perioadă de un an (cu posibilitatea de a fi reales o singură dată). Preşedintele conduce toate reuniunile Adunării şi reprezintă Adunarea la reuniunile Consiliului Ministerial, ale Troicii OSCE şi la conferinţele la nivel înalt ale OSCE. În prezent, Președintele AP OSCE este dna Pia Kauma (Finlanda).
Biroul Adunării este format din Preşedinte, nouă vicepreşedinţi, trezorier şi membrii birourilor celor trei Comisii generale. Preşedintele Emeritus (preşedintele care şi-a încheiat mandatul, pe durata mandatului succesorului său) este membru ex officio al Biroului, fără drept de vot. Biroul asigură executarea deciziilor Comisiei permanente şi veghează la buna funcţionare a Adunării în intervalul dintre reuniunile Comisiei permanente. Deciziile se iau cu majoritate de 2/3 din voturile exprimate.
Comisia permanentă este compusă din președinții Delegaţiilor naţionale şi din membrii Biroului. Comisia permanentă aprobă bugetul, alege Secretarul general şi conduce activitatea AP OSCE între sesiuni. Comisia permanentă poate adopta rezoluţii pe care le transmite Consiliului Ministerial al OSCE şi poate constitui comisii ad-hoc, cu mandate precise. Deciziile Comisiei permanente se iau prin consens-minus-unu, dacă nu există o dispoziţie contrară.
Comisiile generale ale Adunării corespund celor trei “coşuri” din Actul final de la Helsinki:
- Comisia generală pentru probleme politice şi de securitate (prima comisie);
- Comisia generală pentru probleme economice, ştiinţă, tehnologie şi mediu (comisia a doua);
- Comisia generală pentru democraţie, drepturile omului şi probleme umanitare (comisia a treia).
Comisiile generale se reunesc cu ocazia sesiunilor anuale, a reuniunilor de iarnă şi a sesiunilor extraordinare ale AP OSCE. Fiecare comisie pregăteşte pentru sesiunea anuală un raport şi un proiect de rezoluţie care sunt prezentate plenului Adunării. Rezoluţiile adoptate în şedinţa plenară a Adunării constituie, împreună, Declaraţia finală a sesiunii respective.
Comisiile generale îşi aleg câte un Birou (preşedinte, vicepreşedinte şi raportor) cu ocazia fiecărei sesiuni anuale.
În baza deciziei Comisiei permanente, la nivelul AP OSCE funcţionează în prezent următoarele organisme de lucru: Sub-comisia pentru Regulamentul Adunării şi proceduri de lucru; Comisia ad hoc pentru migrație; Comisia ad hoc pentru combaterea terorismului.
Preşedintele Adunării poate desemna reprezentanţi speciali, care îl asistă sau acţionează în numele său în domenii specifice ce prezintă un interes deosebit. În prezent, sunt desemnaţi reprezentanţi speciali pentru: antisemitism, rasism și intoleranță; probleme arctice; Asia Centrală; implicarea societății civile; dezinformare, știri false și propagandă; Europa de Est; problemele vârstnicilor; combaterea corupției; probleme de gen; traficul de ființe umane; probleme mediteraneene; dialogul parlamentar privind Ucraina; prizonierii politici; Caucazul de Sud; Europa de Sud-Est; implicarea tinerilor; obiectivele dezvoltării durabile.
Secretarul general este numit de Comisia permanentă, la propunerea Biroului, pentru o perioadă de cinci ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului. Secretarul general are următoarele atribuţii: prezintă rapoarte Preşedintelui, Biroului, Comisiei permanente şi plenului Adunării, la sesiunea anuală; administrează resursele financiare ale AP OSCE; menţine legătura cu celelalte instituţii ale OSCE. Dl Roberto Montella (Italia) este Secretarul general al AP OSCE.
Secretariatul Internaţional organizează şi pregăteşte reuniunile şi celelalte activităţi ale Adunării, precum şi vizitele Preşedintelui, şi este responsabil pentru administrarea resurselor financiare ale Adunării. Sediul Secretariatului Internaţional se află la Copenhaga.
În 2003, a fost înfiinţat Biroul de legătură al AP OSCE din Viena, care funcţionează ca verigă de legătură între structurile guvernamentale ale OSCE şi Adunarea Parlamentară a OSCE.
Limbile oficiale de lucru ale Adunării pentru reuniunile Comisiei permanente, ale Comisiilor generale şi pentru sesiunile plenare sunt engleza, franceza, germana, italiana, rusa şi spaniola. În cazul celorlalte reuniuni şi activităţi, limba de lucru este engleza.
Activităţi
Sesiunea anuală a AP OSCE este organizată, de regulă, în prima decadă a lunii iulie, într-unul din statele participante, pe o durată de cel mult cinci zile. Sesiunea anuală constă în reuniuni ale Biroului Adunării, Comisiei permanente, ale celor trei comisii generale, precum și în sesiuni plenare. Cu ocazia sesiunilor anuale, parlamentarii dezbat, în Comisiile generale şi în şedinţe plenare, rapoartele şi rezoluţiile de pe ordinea de zi şi, la finalul lucrărilor, adoptă Declaraţia sesiunii respective.
Reuniunea de iarnă are loc anual, pe o durată de cel mult trei zile, în primele două luni ale anului, de regulă la Viena şi include şedinţe ale Comisiei permanente şi ale celor trei Comisii generale. În cadrul şedinţelor din plen şi din Comisii, membrii AP OSCE intră în dialog cu înalţi funcţionari OSCE şi dezbat principalele elemente de conţinut ale rapoartelor aflate în pregătire pentru Sesiunea anuală.
Reuniunea de toamnă se organizează anual, pe o durată de cel mult trei zile, în state participante sau partenere ale OSCE. Programul constă în şedinţe ale Comisiei permanente şi o conferinţă pe o temă de actualitate.
Forumul mediteranean este organizat anual, de preferinţă cu ocazia unei alte reuniuni statutare ale Adunării, cel mai adesea cu prilejul Reuniunii de toamnă.
Conferinţe şi seminarii
AP OSCE organizează, de regulă, o dată la doi ani, o Conferinţă Economică, în vederea aprofundării unor teme specifice, în contextul mai larg al principiilor şi conceptului atotcuprinzător de securitate ale OSCE. Totodată, în scopul îmbunătăţirii dialogului interparlamentar în spaţiul OSCE, Adunarea organizează conferinţe şi seminarii pe teme de actualitate.
Începând cu anul 1993, AP OSCE a dezvoltat un important program de monitorizare a alegerilor, îndeosebi parlamentare, în spaţiul OSCE. Pentru aceasta, AP OSCE colaborează cu Biroul OSCE pentru instituţii democratice şi drepturile omului (ODIHR), precum și cu Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Parlamentul European şi Adunarea Parlamentară a NATO. Fiecare Misiune de monitorizare electorală dă publicităţii un raport final cu concluziile Misiunii.
Adunarea organizează şi vizite pe teren ale unor delegaţii parlamentare la Misiunile în teren ale OSCE.
II. PARTICIPAREA PARLAMENTULUI ROMÂNIEI LA AP OSCE
Parlamentul României este membru fondator al Adunării Parlamentare a OSCE şi participă cu o delegaţie formată din 7 membri titulari şi 7 membri supleanţi (aceştia din urmă pot lua parte la lucrările Adunării numai în cazul neparticipării membrilor de drept), având dreptul la 7 voturi.
Potrivit Regulamentului Adunării, din fiecare delegaţie naţională trebuie să facă parte parlamentari de ambele sexe.
Cei 7 membri ai delegaţiei se repartizează în mod echilibrat în cele trei Comisii generale ale Adunării şi participă la reuniunile acestora cu ocazia sesiunilor anuale şi a reuniunilor de iarnă, precum şi la celelalte reuniuni şi activităţi ale Adunării.
Parlamentul României a organizat cea de-a 9-a Sesiune anuală a AP OSCE (București, 6-10 iulie 2000).
În perioada iulie 2000-iulie 2002, funcția de Președinte al AP OSCE a fost exercitată de dl deputat Adrian Severin, primul președinte al Adunării provenit din Europa de Est; în perioada iulie 2002 - iulie 2004, acesta a deținut funcția de președinte emerit al AP OSCE.
În anul 2022, dl senator Radu-Mihai Mihail[1] a deţinut funcţia de Reprezentant special al AP OSCE pentru agenda digitală.
[1] Preşedintele Delegației Parlamentului României la AP OSCE în perioada februarie 2021 - decembrie 2022.